sâmbătă, 3 decembrie 2011

Can`t let the past away, but can enjoy the present

M-am pus acum sa scriu, nu pentru ca asa-mi venea, ci pentru ca n-am mai facut-o de ceva vreme asa cum o faceam candva, si-am realizat ca multe dintre cuvintele ce ieseau din mine ca o avalansa candva, acum sunt adanc ingropate.
Am plecat cu prima ocazie, cu un impuls incredibil, cu masina plina de bagaje si-o dorinta extraordinara. In schimb, indiferent cat de mult m-am chinuit sa las trecutul acolo, mi s-a strecurat prin buzunarele de la blugi, prin cutiutele de bijuterii si prin gentile vechi.
Oricat de binevoitoare as vrea sa fiu uneori, vin cu o experienta din trecut care, intr-o anumita masura ma defineste, si-mi schimba, de la conceptii pana la fapte, tot.
Port o lupta care nu se vede, dar care ma tine nelinistita de o buna perioada de timp.

Am un singur noroc. Am norocul sa ma trezesc in cate-o dimineata imbratisata, cu pielea ce mi se zbarleste instantaneu cand simte atingerea lui, cu o dorinta de-al avea langa mine toata viata.

vineri, 2 decembrie 2011

Stop chasing shadows



Oare stiti cum e cand, pe langa ca iti sapi singur groapa si sari in ea, iei lopata si pui pamant peste tine?

Se pare ca un om, indiferent cat de puternic se crede, la un moment dat ajunge sa fie exact ceea ce nu a vrut niciodata sa ajunga.
In schimb, cu putina dorinta si ambitie, sa speram ca ies la liman.

o sa fie bine.

marți, 15 noiembrie 2011

`Cause you had a bad day.

Imi face si mie cineva o cafea cu muuult lapte si zahar?

Dimineti reci si cu gust de tigara.

P.S. Mereu vine o vreme cand ajungi sa spui: Ai de pula mea, puteam sa jur ca n-o sa ajung sa cred asa ceva vreodata. Dar totusi o faci.

joi, 15 septembrie 2011

Septembrie, luni

In ipocrizia mea, de a pune sufletul deasupra mintii, sunt cu un pas deasupra celor inteligenti dar tristi.

De ce?

Sunt fericita.

marți, 13 septembrie 2011

Azi.


Intr-un scurt moment de luciditate, mi-am dat seama ca eu gresisem.

Cum faci ca temerile tale achizitionate in trecut sa nu afecteze prezentul?

Oricat de rotunzi ne-am da, si oricat de perfecti am crede ca suntem, ne loveste cateodata un gand izvorat in urma cu muuult timp, in alta dimensiune, tinut bine ascuns, care nu face decat sa ruineze prezentul si sa ne dea o palma urata peste obraz. Cum ca lucrurile ar putea sa se repete la un moment dat, cum ca oamenii nu se schimba, si tot ce traiesti acum ai mai trait candva.
Daca faci greseala sa bagi in seama acea idee, esti pierdut.

Eram pe o banca la umbra, cu mainile lui in jurul meu, si mi-a fost frica. Mi-a fost frica din cauza trecutului, din cauza ca lucrurile seamana intre ele, dar am uitat ca nu sunt niciodata la fel.

Si-atunci m-am trezit la realitate. Atunci am realizat ca fac o mare prostie daca nu ma cizelez si daca nu am rabdare.

E adevarat ca e greu sa vii din trecut fara nici o urma de teama in suflet, dar cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci e sa te bucuri de gustul buzelor lui, sa ai grija de bratele care te incalzesc si sa iubesti. El e prezentul tau, starea ta de bine si zambetul de dimineata.

Iar frica aceea, ei bine ingroap-o dracului undeva, pentru ca nu te ajuta la nimic.

Traieste pentru astazi, pentru ca astazi poti fi fericit.

*Pic

vineri, 9 septembrie 2011

Buna dimineata. Te iubesc.


Dimineata racoroasa si cafea dulce cu lapte. Viitor care bate la usa. Par lung si voce de ciocolata.


Atat.

Imi e bine.

duminică, 21 august 2011

In love with my stranger. My angel.


Cum era vorba aia.. "Apare cand nici nu te astepti.."?

Atunci.. Bine ai venit , strainule.


sâmbătă, 30 iulie 2011


Si nu mai conteaza...
Incepusem sa ma plang de cat de nasoala e viata mea, de cat de mare ghinion au unii si cat de nenorociti sunt altii.
Si-apoi mi-am dat una peste cap. Si la propriu si la figurat.

Am o viata frumoasa. Frumoasa pentru ca indiferent cat e de mare groapa cu noroi in care ma aflu, pana la urma reusesc sa nu mai vad partea proasta.

Stau in noroi pana la subrat si incep sa rad. Si dau din maini si cant. Si-asa ies mereu din groapa aia nenorocita. Razand, iubind, flirtand, simtindu-ma bine in pielea mea.
Si desi acum m-a lovit mai rau ca niciodata, am asteptat. M-am asigurat ca nu ii umplu de noroi si pe cei de langa mine, ca nu cumva sa imi fie si mai rau vazandu-i si pe ei murdari, si am reusit sa ies cu capul sus.
Pentru ca e una din verile mele, cu adolescenti dansand in ploaie, cu paine cu ou facuta la 3 noaptea, cu iesiri "pa" fantana si rasete.

M-a lovit. Destul de tare incat o periada sa adorm cand deja e zi afara, pe aceeasi parte a patului, rugandu-ma la zei sa inceteze gluma asta proasta.
Si-apoi ma gandesc ca daca n-ar fi fost situatia asta, poate n-as fi invatat atatea, poate n-as fi ajuns sa constientizez atatea.

"Regret. Regret ca am fot destul de imatura sa imi ia atat ca sa-mi dau seama ca fac pe cineva sa sufere. Regret ca a trecut atat de mult timp, si n-am avut pana acum puterea sa ma opresc. In schimb, ma gandesc ca poate se va indragosti o femeie cu capul pe umeri de zambetul si de rasul lui. Una care sa-l si merite. Sper ca pe viitor sa-ti fie mai bine decat ti-a fost cu mine copile. Chiar sper."

In momente de genul asta nu mai e nimic de spus. Bere-checked. Carnaciori-checked. Oameni nebuni-checked.
Pa Iuresh, frate!

marți, 5 iulie 2011

Credeai ca o sa doara.


Nu te asteptai.

Al naibii, mereu te ia prin surprindere.


Nu te asteptai sa te loveasca iar atat de dur. In schimb te asteptai sa cazi. Sa te doboare atat de tare la pamant incat sa te chinui sa respiri. Si totul parea cuprins din aceasi film prost si vechi. Ti-a afectat toata nenorocita asta de viata, te-a facut sa cazi si ti-a dat palme. In schimb, te-ai socat tu pe tine..
Priveai ploaia aia de necontrolat, erai obisnuita sa te doara, sa scoata tot din tine, in schimb erai uimita ca nu o face. Nu mai durea atat.
A fost durerea aia de inceput, reactia aia de autoaparare care e prezenta mereu, si atat. Pentru ca, nu-i asa, tu ai putut mereu.

Pentru ca am visat. Am visat cu ochii deschisi o zi intreaga, lucru care mi-a dat o tarie al dracului de mare.
Stiu ce vreau. Stiu ca pot ajunge acolo. Stiu ca nici tu, nici nimeni altcineva nu ma va putea opri sa fiu fericita. Pentru ca vara asta, fie ea cu bac picat, oparatii si dureri de cap, e vara mea. Care ma construieste in continuare, care ma face sa vreau, sa stiu ca pot.

Iar tu madam, ei bine tu esti singura care a pierdut in jocul asta de rahat. Vei vedea.

Iar tu,.. tu indragosteste-ma de tine iar, si iar, si iar...Si hai sa facem de mancare si apoi sa mancam la restaurant, hai sa facem sex acum, aici,

oricand, oriunde. Hai sa dormim doua zile si-o noapte. Hai sa ne imbatam, hai sa ne batem cu perne, hai sa ne iubim.

miercuri, 15 iunie 2011

Strong women, stronger love.












E vorba de acea femeie care te face sa-ti intorci privirea pe strada dupa ea. Nu e frumoasa pentru ca e frumoasa la propriu, ci pentru ca iti inspira frumusete, sensibilitate, putere si incredere. Pentru ca in momentul in care privirea ta intalneste privirea ei, pentru o secunda ti se opreste respiratia.

Nu arata ca si un fotomodel, dar tu o vezi cea mai frumoasa. E frumoasa cand poarta esarfe si ochelari de soare, blugi stramti si tocuri sau conversi si sapca.
E frumoasa pentru ca e greu de deslusit, pentru simplitatea ei, pentru sufletul de copil pe care il are, pentru ca apreciaza arta si nu injura, pentru ca parfumul ei te ameteste cand treci pe langa ea, pentru ca nu raspunde la fluieraturi pe strada, pentru ca nu se crede o printesa, pentru ca stie ce inseamna munca, pentru ca pur si simplu ti se pare cea mai frumoasa femeie din lume..
E acea femeie care stie ca nu e niciodata prea tarziu sa stralucesti, e aceea care nu se crede indispensabila, e cea care stie ca atunci cand cheltuiesti banii tai e altfel, e femeia care se inconjoara doar de calitate, e cea care e mandra de mentorul ei, e femeia responsabila, dar si cea care stie paria totul pe o carte, e femeia cu vise, e femeia care iti va canta noaptea la 5 pe banca in parc, e cea care te va lovi cu o perna in cap pentru ca ai trezit-o prea devreme..
Peste tot in jurul nostru se afla astfel de femei puternice. Sunt puternice pentru ca nu le poate dobori orice adiere de vant. Sunt puternice pentru ca invata sa fie independente, pentru ca nu asteapta niciodata lucruri materiale, pentru ca isi vor gasi mereu puterea de a zambi, chiar daca de multe ori nu pot s-o faca decat cu sufletul.
Singurul lucru ciudat la ele e faptul ca au o slabiciune. Au o slabiciune pe care o tin ascunsa inauntrul lor si se roaga ca nu cumva sa cada prada ei. Acea slabiciune e... iubirea.
In momentul cand femeia noastra incepe se iubeasca, cu sufletul si cu toata fiinta ei, s-a transformat.
Din acea femeie puternica poate deveni o persoana care face sacrificii de pe urma carora sufera, poate deveni acea persoana care accepta lucruri anormale, care in absenta iubirii nu le-ar accepta nimanui, poate deveni o victima a propriei frumuseti.
Nici un lucru nu poate sa schimbe o femeie mai mult decat o face iubirea. Pentru ca in momentul in care acea femeie incepe se iubeasca, totul in lumea ei se schimba. Pentru ca iubeste prin flori, iubeste prin zambete fugare si atentie, iubeste prin devotament si nebunie.
Pentru ca desi de multe ori iubirea o intoarce pe toate partile, desi plange nopti pentru a-si apara sentimentele, desi isi trece peste cuvinte si principii, desi ea se ocupa de majoritatea lucrurilor care trebuiesc rezolvate, tot sustine ca El e barbatul in casa, pentru ca il pune pe sufletul ei pereche pe primul loc chiar daca stie ca greseste, ea inca iubeste. Iubeste cu dorinta unui suflet care n-a cunoscut niciodata fericirea, cu zambetul si inocenta unui copil, cu ravna si puterea unui om matur.
Asa e iubirea. Daca nu te intoarce pe toate partile, daca nu te rascoleste pana la oase, daca nu iti taie respiratia si iti da aer, daca nu iti da aripi si apoi te face sa te prabusesti, nu e iubire.
Intrebarea este.. de ce?
De ce femeile acestea nu isi mentin pozitiile si cad prada propriilor lor slabiciuni?
Raspunsul e simplu. E singura treapta care le desparte pe aceste femei de perfectiune. E lucrul care le desparte de perfectiune, le intregeste, le da rost. Pentru ca si acele femei au defecte. Iar defectul lor cel mai mare este faptul ca iubesc. E faptul ca indiferent cat de frumoase ar fi, nu sunt la fel de frumoase ca si atunci cand iubesc. E cel mai frumos si cel mai complex defect al lor. Pentru ca se daruiesc complet, iubesc cu mintea, cu sufletul, cu lacrimi si dorinta.
Rezultatul este acesta. Pana si cele mai puternice femei nu sunt destul de puternice incat sa nu iubesca pe nimeni, dupa cum ne invata si un citat al lui Paler.

Pentru ca asta e modul in care ne schimba iubirea. Ne face mai copii, mai rai sau mai ascultatori. Ne intrageste, ne ucide si tot ea ne da viata.

miercuri, 1 iunie 2011

La multi ani!












La multi ani copila. La multi ani copilariei din tine care nu de multe ori infloreste, la multi ani viselor tale de copil care nu inceteaza sa apara mereu, la multi ani zambetului tau pueril care-ar face bine sa ramana acolo ani la rand, la multi ani lacrimilor de fericire, la multi ani melodiilor cantate din suflet, la multi ani prieteniilor de-acum, la multi ani privirii care incalzeste, la multi ani scumpa mea..

La multi ani mie, si tie, si tie...

duminică, 17 aprilie 2011

Daca..

Daca eram o luna, as fi fost – August
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost – Vineri
Daca eram o parte a zilei, as fi fost – Dimineata
Daca eram un animal marin, as fi fost – Calut de mare
Daca eram o directie, as fi fost – Inainte
Daca eram o virtute, as fi fost – Dragostea
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost – Marie Curie
Daca eram o planeta, as fi fost – Marte
Daca eram un lichid, as fi fost – Apa
Daca eram o piatra, as fi fost – Rubin
Daca eram o pasare, as fi fost – Colibri
Daca eram o planta, as fi fost – Lalea
Daca eram un tip de vreme, as fi fost – Ploaie de vara
Daca eram un instrument muzical, as fi fost – Chitara
Daca eram o emotie, as fi fost – Iubire
Daca eram un sunet, as fi fost – Zgomotul valurilor
Daca eram un element, as fi fost – Hidrogen
Daca eram un cantec, as fi fost – Vama veche - VST
Daca eram un film, as fi fost – Sweet november
Daca eram un serial, as fi fost – Lie to me
Daca eram o carte, as fi fost – Mircea cartarescu _ De ce iubim femeile?
Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost – Sara
Daca eram un fel de mancare, as fi fost – Crema de zahar ars
Daca eram un gust, as fi fost – Dulce
Daca eram o aroma, as fi fost – Vanilie
Daca eram o culoare, as fi fost – Mov
Daca eram un material, as fi fost – Matase
Daca eram un cuvant, as fi fost – Dragoste
Daca eram o parte a corpului, as fi fost – Inima
Daca eram o expresie a fetei, as fi fost – Zambet
Daca eram o materie de scoala, as fi fost – Geografie
Daca eram un personaj din desene animate, as fi fost – Louie
Daca eram o forma, as fi fost – Romb
Daca eram un numar, as fi fost – 4
Daca eram un articol de imbracaminte, as fi fost – Tricou
Daca eram tu... nu plecam.

vineri, 1 aprilie 2011

Fraier. Fraiere

"Nu pot să mă opresc, nu pot să renunţ la singurul vis care l-am avut vreodată - să lupt cât e nevoie pentru acel singur, unic, lucru bun care mi se va întâmpla, şi să nu-i dau drumul niciodată.


Nu asta vrei şi tu? Ştiu că asta vrei, ai fi nebun să nu o faci, dar îţi e frică, mult prea frică să porneşti măcar pe drumul ăla. Stai pe loc şi afişezi mândru un zâmbet atât de fals încât te doare să ştii că îţi reflectă goliciunea sufletului. Laşi anii să treacă şi speri cu disperare că o să cadă din cer o ploaie de fericire şi pentru tine într-o zi, speri că vei fi acolo să o prinzi şi îţi repeţi obsesiv că o să fie bine, doar pentru că aşa ai auzit – dar nu faci nimic, absolut nimic, speri, visezi şi îţi iroseşti dorinţele în stele căzătoare. Ştii când o să te doară cu adevărat tot timpul ăsta pierdut? Când n-ai să mai ai timp. Vezi, asta uiţi, că aici anii se numără mereu, lumea nu stă în loc nici pentru fericirea, nici pentru iubirea, nici pentru durerea ta, iar sângele, cu toate amintirile şi fiinţa ta, îţi curg prin vene exact până când nu o mai fac – ziua aia vine, vine şi te lasă cu un gol mai mare decât tine, şi cu prea multe regete. Păcat, nu? Mare păcat că îţi sclipea viaţa în faţa ochiilor, iar tu nici n-ai văzut-o.

N-am să fiu ca tine, căci asta mi-am promis-o. Am să merg pe un drum întotdeauna nesigur, dar am să ştiu într-un final că a fost drumul meu, iar în el mi-am pus tot curajul, şi ceva mai mult – inima. Mi-am aruncat mereu inima în poveşti ce promiteau “pentru totdeauna”, dar s-a lovit de timp si de un spate întors. Eu n-am învăţat să am grijă de ea nici astăzi, iar pe tine nu ştiu cât de mult te-a interesat, nu ştiu dacă ai observat vreodată cum se rupea în faţa ta, cu un oarecare zâmbet, căci ştia că îţi va fi mai bine.

Si ai stiut, ai stiut foarte bine, ca efectiv nu aveai ce sa faci ca sa te las...cu o singura exceptie.
Ai fost destul de tampit si m-ai cunoscut, se pare, destul de putin incat sa nu stii ca sunt genul de persoana care ramane langa cel pe care il iubeste orice ar insemna asta, pana in momentul in care i se spune in fata "pleaca". Vezi tu, fraiere, din toate greselile tale, nenumaratele tale greseli, asta a fost cea mai mare.

P.S: ti-am spus ca daca iti promit ceva, asa o sa fie? Fraiere, nici pe asta n-ai crezut-o.. "


via Vin rosu si mult calm

luni, 7 martie 2011

sâmbătă, 26 februarie 2011

Just haven`t met you yet...

Inca tanjesc. Tanjesc dupa noptile ochilor lui, dupa zambetul ce-l aveam inainte sa adorm, dupa zambetul de copil ce-l avea, dupa merele verzi ce parca erau mai bune daca erau de la el, dupa drumurile cu taxiul care pareau infinite pana ajungeam la el.

Dar nu-l mai iubesc. Nu-l mai iubesc pentru ca asta e una din acele povesti pe care inainte nu le intelegeam, dar acum stiu ca trebuiesc puse la pastrat pe raftul cu "asa a fost sa fie". Si da, iubirea trece. Trece mai greu decat a aparut, dar trece.

Si-o sa mai iubesc. Fara vreo frica, fara vreo indoiala, fara sa ma gandesc ca "toti sunt la fel...", pentru ca stiu ca nu-i asa.

Am parte zilnic de incercari mici si din cand in cand de incercari umpic mai mari. Si-am descoperit ca pana la urma singura incercare reprezinta de fapt doar aceea care tine de optimismul meu. Incercarea de a nu uita cine sunt si de a tine minte ca indiferent de orice, daca eu lupt, nu voi pierde niciodata. Si daca voi pierde, voi pierde doar lucruri care mi-au fost oferite pentru o perioada scurta de timp, sau lucruri care nu mi-au trebuit.

Si nu regret ca inca imi dau lacrimile la tot ce-nseamna iubire, nu regret ca imi reverv dreptul de-a fi fericita prin propriile mele metode.

...

Imi vine din cand in cand sa plec. Sa plec fara sa dau explicatii, sa bat strazi tragand dintr-o tigara tare, sa ascult muzica buna, sa-mi fie putin frig. Si-i atat de bine sa te intorci noaptea, sa-ti gasesti locul in niste asternururi de culoarea visinie, si sa adormi fara sa-ti mai fie capul plin de ganduri.

...

And I promise you kid that I`ll give so much more than I get... Hmm, I just haven`t met you yet...

P.S.: Mai cateva zile, si scap si de bolovan.

duminică, 20 februarie 2011

Orgasm ideal. Saptishpe mii. Pahar. Tigara.


Am realizat ca sunt o puternica. Pentru tot ceea ce am facut, pentru faptul ca mi-am sustinut dorintele si ideile in pofida altor posibilitati, pentru ca am stiut mereu cum mi-e mai bine.

Si-am realizat ca nu regret. Nu regret ca ma mai vede luna cu cate-o lacrima in ochi, tragand cu pofta dintr-o tigara. Nu regret ca gust din cand in cand dinte-un pahar cu alcool in el, care parca nu-i atat de tare cand esti trist. Nu regret ca ma pot trezi daca vreau alaturi de acel cineva ce imi e si prieten si amant.

Stiu ca ma asteapta zile in care voi trage din greu. Am stiut-o si aseara. Tocmai de aceea l-am sunat.

"Hei.. ce faci?"
"Ceau.. uite, acum vreau sa intru la dus, tu?"
"Eu nu conteaza... vii?"
"Pai, dusul... "
"Pana ajung la tine esti curat si imbracat."
"Bun. In 15 minute sunt gata."

Asa a si fost. O bere, vreo doua tigari tari, o scurta plimbare prin oras. Dupa care dus si eu. Apoi povesti cu capul pe pieptul lui, zambete cum stiu ca doar eu primesc din partea lui, si multa, multa liniste.
Dupa care au urmat vreo doua orgasme, unul in acelasi timp cu el. Demential. Numai cine a simtit-o cunoaste. Si numai cei care cred ca sexul e o arta nu judeca. Restul parerilor nici nu conteaza.
A urmat apoi tigara de dupa, si somn cu capul pe pieptul lui.
Dimineata... taica-mio.

"Buna dimineata dragilor. Cum ati dormit?"
"Aww.. neata, dormiram bine... O cafea ceva?"
"Da, da. E in sufragerie deja."

Au urmat cateva ore de zambete, glume bune si prieteni. Si de asta nu regret nimic. Pentru ca desi imi plang de mila cateodata, imi revin, ma sterg la ochi si pasesc in fata. Pentru ca nu mi-a fost frica de ceea ce sunt, de ceea ce fac sau cred. Pentru ca cei care nu sunt de acord cu mine, n-au decat sa fie de acord cu ei. Si sa imi dea pace..
In rest, gara e aceeasi. Mai trec biciclisti pe acolo, ne vad si pe noi, si tigarile ce au gust mai bun daca-s fumate cu cei mai buni prieteni la o poveste buna.
Si nu conteaza nimic. Nu conteaza ca timpul trece. M-am bucurat de el al naibii de mult. Si da, sunt la liceu, iar pe ei ii iubesc din ce in ce mai mult...

prietenie. plaja. foc. dragoste. putere. tinerete. fum. iubire. amintire. val. nepasare. lupta. orgasm ideal. saptispe mii. pahar. tigara. camin. speranta. asternut. betie. cantec. ignoranta. rucsac. nisip. gara de nord...

vineri, 11 februarie 2011

Dear cute couples on Valentine's Day,
Where did you all come from?! Go be cute somewhere else.
Sincerely, single and bitter.

joi, 10 februarie 2011

E tarziu...


Stii.. e tarziu si mi-a trecut prin gand ca poate iti mai amintesti de gustul buzelor...

De fapt, nu stii nimic.

Nu ma intreba daca mi-e bine, daca te-am uitat sau daca ma mai gandesc la tine.

Tu nu stii nimic.

miercuri, 2 februarie 2011

In goana...

Ma intrebi mereu de ce nu stau locului. De ce nu-mi place nici gresia din bucatarie, nici cearsaful roz. Nu stii de ce eu caut parchet incalzit si cearsafuri albe.
Nu stii nici acum ca nu-mi place frigul. Dar, de fapt, nu-mi place sa stau intr-un loc care nu-mi ofera nimic. Ci fug mereu si mereu in alte locuri, adun zambete, nopti pline, lacrimi si gemete, adun sarutari si soapte. Si merg mai departe. Pentru ca, dupa cum inca nu ti-ai dat seama, eu nu pot sa stau locului. Eu alerg mereu, si desi privesc in urma, nu incetinesc. Sa nu crezi ca nu ma opresc.
Ma opresc de multe ori, dar tu nu ma vezi. Ma opresc doar noaptea, cand sunt doar eu cu mine. Atunci pun frana si ma uit in jur. Daca vad din nou aceeasi gresie rece, pornesc iar...
N-o sa ma opresc. N-o sa ma opresc decat atunci cand va fi cald la mine-n suflet si sufletul imi va fi plin.

Privesc in fata si nu stiu ce ma asteapta. Gonesc spre un viitor care imi e necunoscut si care are miros de fericire. E un viitor bazat pe nu-stiu-ce, dar pe care mi-l doresc al dracului de mult, tocmai pentru ca e asa. Tot ce stiu acum e ca timpul se scurge al dracului de repede, fie asta si pentru ca nu stau in loc. Iar eu ma uit bine de tot in jurul meu. Pentru ca stiu ca voi tanji mai tarziu dupa vremurile astea.

"Inebunesc de ciuda ca nu pot sa-l ajut. Si as face orice, subliniez ultimul cuvant, doar ca sa-l stiu fericit. Dar, pentru ca nu pot sa fac nimic, imi tin speranta ca va fi bine mai incolo. Intr-adevar bine."

Just wait a little bit girl. Just a little bit. It will be warm and your eyes will shine. Just a little bit...

luni, 24 ianuarie 2011

Still counting. Pana cand?


Ne numaram regretele pana ajungem sa le pierdem sirul. Le numaram neincetat chiar si atunci cand alti oameni incearca sa ne opreasca.
M-am trezit in dimineata asta langa o cana de cafea rece. Cerul m-a tot rugat sa ies sa povestim. Sa-i spun de vise, dorinte si lacrimi ce au fost tinute strans cat sa nu paraseasca ochii. Sa-i mai spun de azi, de maine, de ieri, de noi...
Dar n-am iesit. N-am iesit ca nu aveam ce sa spun. Mi-era jena ca nu puteam sa-i mai spun despre noi. Nu puteam sa ii mai povestesc de azi sau ieri pentru ca in mintea mea nu mai era definit nici macar un noi, nici un ieri, si nici macar un azi. Ieri nu mai are nici o forma, noi nu mai suntem noi, ci suntem eu si tu... Poate nici macar atat nu mai suntem.
Oamenii vin in viata mea. Vin pentru un anotimp, o luna, o zi poate. Vin sa adune zambete, imbratisari si poate o seara cu stele. Si-apoi pleaca. Pleaca luand cu ei ce au adunat. Pleaca cu zambetele mele, cu cerul meu cu stele. Pleaca mai puternici si uita ca pe mine ma slabesc pe zi ce trece.
V-am zis vreodata care e sunetul ce-l urasc?
Urasc sa aud usi trantite. Atat de mult incat imi vine sa-mi pun mainile la urechi si sa setez totul pe "mute". Nu l-am mai auzit de mult. Insa astazi parca m-a surzit. Astazi am avut usoare urme de scarba pe fata si dispret. Pentru ca uitam unde traim, pentru cine traim, uitam sa vorbim frumos si uitam sa ramanem oameni. Stim sa judecam, sa fim rai, sa ne dam grandomani.
Nu-mi ramane decat sa imi incalzesc cafeaua, poate asa ma incalzesc si eu, si sa-i cer iertare cerului. Poate va intelege candva de ce nu pot sa-i spun acum nimic...
Poate vei intelege si tu..

marți, 18 ianuarie 2011

Stranger



Si te-as iubi strainule. Ai fi primul care ar stii ca de fapt iubesc lalelele mai mult decat orice alte flori. Ai fi primul care ar descoperi cat de frumos stiu eu sa iubesc.

Si ar fi frumos straine. Ai descoperi ca iubesc prin asternuturi reci si piele calda. Iubesc prin muzica si zambete fugare. Daca te-as iubi straine, ai descoperi cate cuvinte pot spune chiar si atunci cand gem. Daca m-ai iubi si tu ai vedea privirea ce nu ai mai vazut-o niciodata. Pentru ca atunci cand vei aparea tu, voi stii ca esti tu pentru ca imi vei zambi altfel. Pentru ca atunci cand ne vom intalni, in metrou, la un concert sau in caminul facultatii, ma vei face sa vreau sa raman.

Pentru ca daca te voi intalni, strainul meu, nu voi mima nici un orgasm. Ma voi simti frumoasa in fata ta, chiar daca pana atunci nu ma vedeam asa. Vom bea ceai si vom manca la Mac. Strainului mei ii place sa danseze si sa cante. E afon, dar canta mult. Asa esti si tu, nu-i asa?

Iar daca vei trece intr-o zi pe langa mine, zambeste-mi. Chiar daca nu stiu cine esti sau te-am cunoscut deja, tu sa-mi zambesti. Si nu ma lasa sa plec.

And she fights for her life...


E adevarat ca scriu din ce in ce mai rar. Nu imi explic de se intampla asta. Cert e ca de ceva vreme incoace caut tot mai des starile mele in cuvintele altor oameni. Imi caut cuvintele ca si cum eu nu le-as putea spune, ca si cum altcineva ar trebui sa vorbeasca in locul meu.
Am impresia ca mi-a luat cineva o parte din cuvinte, o parte din puteri, o parte din regrete si o mare parte din determinarea ce-o aveam candva. Sper doar sa-si dea seama la timp si sa mi le returneze.
Am constientizat cat de mult se schimba oamenii daca iubesc. Se schimba in mai bine, in mai putin bine pentru ei, in ingeri sau demoni.
Lucrurile se schimba, si realizez cat de multe schimbari trebuie sa fac si so that I can keep up.
Certanly, I`ve got to do more things for my own good, I`ve got to think more at myself. Cause there are full of people who forget to fight, dream, love and hope. And I`m not that kind of person. I won`t let myself get lost through ordinary life. As someone said, in clipa in care ai renuntat la lupta, ai pierdut din start tot castigul.
Voi lua fiecare zi asa cum este ea. Imi voi aminti tot timpul sa lupt pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce vreau sa devin...
Pentru ca, la o adica, da-le incolo de dezamagiri si trecut agitat. Datorita lor am ajuns aici, zambind sau nu.
And let`s not forget... restul sunt detalii.