Zilele astea am fost trista. Inca sunt.
Ma gandesc ca poate in timp se va diminua durerea. Insa daca va disparea complet, asta nu cred.
Imi vei lipsi. Imi va fi dor de tine. Stiu ca nu are rost sa soptesc cuvinte unei cruci de piatra.
Sper doar ca ceea ce ti-am spus sa-ti fi fost deajuns. Sa iti fi dat seama cat de mult te-am iubit si inca o fac. Sa fi fost mandru de mine. Sper ca toate zambetele ce mi le-ai oferit sa fi insemnat ce am inteles eu ca au insemnat.
Mi-ai fost stalp, model, inger.
Imi e dor de tine.
"despre bunici (ar trebui folosit singularul) nu vorbesc. din respect si din prea mult dor. ei au fost tot ce n-am stiut eu ca e mai limpede in viata mea. cei la care n-am putut sa ma uit cum mor."
"si am plans pentru toate. pentru ca atunci cand bunicul a murit, am stiut ca ar fi vrut sa mai stea. a fost singurul care cand m-a parasit, inca ma iubea. am plans pentru ca o data cu el, mi s-a terminat copilaria. "
Vreau sa pot sa mai plang. Sa mai plang rauri si sa iasa tot afara.
De tine, D., mi se rupe sufletul cel mai tare. Stii ca sunt aici si te iubesc, nu?
Sper ca ceea ce urmeaza sa fac sa te ajute, nu sa te supere. Sper.
