Zilele se apropie cu o viteza care greu imi permite sa-i tin pasul. Dupa o perioada in care eram in hibernare, acum viata imi da fast forward. Ma asteapta zile frumoase, cu oameni atat de dragi mie.
Sunt stresata, agitata, nu pot sa dorm si tremur. Am ganduri multe, am stres enorm si o stare pe care n-o pot explica. Nu mi-e usor, dar nici greu nu mi-e. Parca tremura tot in jurul meu.
Cate sunt care ne displac, care ne incomodeaza, ne fac sa oftam. Sunt multe. Dar acum, nu vreau sa ma gandesc decat la atat. Merg acasa.
Mi-atat de dor de ei, oamenii aia frumosi care imi lipsesc.
Merg acasa. Altceva nu mai conteaza.
Acasa.
