M-am pus acum sa scriu, nu pentru ca asa-mi venea, ci pentru ca n-am mai facut-o de ceva vreme asa cum o faceam candva, si-am realizat ca multe dintre cuvintele ce ieseau din mine ca o avalansa candva, acum sunt adanc ingropate.
Am plecat cu prima ocazie, cu un impuls incredibil, cu masina plina de bagaje si-o dorinta extraordinara. In schimb, indiferent cat de mult m-am chinuit sa las trecutul acolo, mi s-a strecurat prin buzunarele de la blugi, prin cutiutele de bijuterii si prin gentile vechi.
Oricat de binevoitoare as vrea sa fiu uneori, vin cu o experienta din trecut care, intr-o anumita masura ma defineste, si-mi schimba, de la conceptii pana la fapte, tot.
Port o lupta care nu se vede, dar care ma tine nelinistita de o buna perioada de timp.
Am un singur noroc. Am norocul sa ma trezesc in cate-o dimineata imbratisata, cu pielea ce mi se zbarleste instantaneu cand simte atingerea lui, cu o dorinta de-al avea langa mine toata viata.
sâmbătă, 3 decembrie 2011
vineri, 2 decembrie 2011
Stop chasing shadows
Oare stiti cum e cand, pe langa ca iti sapi singur groapa si sari in ea, iei lopata si pui pamant peste tine?
Se pare ca un om, indiferent cat de puternic se crede, la un moment dat ajunge sa fie exact ceea ce nu a vrut niciodata sa ajunga.
In schimb, cu putina dorinta si ambitie, sa speram ca ies la liman.
o sa fie bine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)