O cafea amara si Directia 5. O mana rece pe un abdomen cald si o tigara pe jumatate stinsa.
M-ai facut sa vad in tine lumea toata. Desi iar am dat cu capul. Cand te-am simtit lipit de mine si cand m-ai strans atat de tare in brate nu am putut decat sa ii multumesc Celui de sus ca ma iubeste. Ma iubeste si imi da tot ce ii cer. Si se apropie de mine in toate felurile posibile, poate poate ma intorc din nou spre El.
Mi-a ramas impregnat mirosul tau in memorie si pe haine. Mi-a ramas in minte un zambet de copil. Un zambet lipit de fata chiar si atunci cand dormi. Un zambet care face totul sa para nesemnificativ. Ma simt un copil care a cerut o bomboana si a primit un intreg magazin de bomboane.
Exista oare un sentiment mai puternic decat acela de a te simtii iubita si a iubi la randul tau? O emotie pe care nu o poti explica. Un moment pe care pur si simplu nu poti sa-l spui nimanui. Pentru ca dragostea nu are definitii. Nu are legi. Dragostea e ceea ce ne aminteste ca exista lucruri mai presus de vointa noastra. Poate ca iar am gresit, dar is multumita ca am ajuns aici. Ma bucur enorm ca esti asa cum esti si ca iti pasa. Si daca trecutul o sa-mi dea peste fata, voi inchide ochii. Mi-a ajuns.
Cine credea ca ma vei face sa iubesc oraselul lenes? Cine credea ca vei venii? Cum se poate sa simti intr-un timp atat de scurt atat de multe sentimente?
Totul ma face sa inteleg ca suntem atat de mici si neinsemnati. Dar oricat de mici am fi, si oricat de mari ne-am simtii, va fi mereu ceva care ne va face sa uitam de noi. Pentru ca acolo sus e Cineva caruia ii pasa mult mai mult decat credem.
...
Nu credeam ca o noapte poate sa-mi aduca atatea sentimente unul dupa altul.. A inceput cu o pereche de maini reci si un frig ce te cuprinde incat simti ca face parte din tine. O persoana care ai impresia ca te intregeste sta lipita de tine. E lipit dar e la kilometrii departare.
Dumnezeu ne arata iubirea. Probabil de aceea nu m-am simtit singura. Dupa ce vrei sa fugi in lume te lovesti de bratele cuiva. Brate care te cuprind si te tin intr-un dans continuu. Cine credea ca poate un strain sa te faca sa plangi? Felul in care mi-a multumit ca sunt acolo m-a facut sa cred ca sunt iubita. Sunt iubita pentru ceea ce sunt. Pentru ceea ce sunt cand nu toti ceilalti ma observa. Pentru ceea ce am fost cand am fost singura. Pentru dragul cu care te-am privit mereu. Pentru faptul ca imi dai pe zi ce trece alt fior, tot mai drag si mai nepretuit.
Ma minunez de mine. Ma minunez cand vad ce puternic un suflet poate sa fie.
Tocmai pentru faptul ca acum nu is cu o perna in brate si cu obrajii uzi ma uimeste. Ma uimeste faptul ca nu ma cunosc pe cat credeam. Persoane dragi mie mi-au demonstrat asta. Nu stiam ca exista parti in mine care au uitat sa fie misterioase. Sau parti care vor sa arate doar iubire. Nu stiam ca sunt matura chiar si cand dansez, chiar si cand iubesc. Nu stiam cine sunt, pana cand m-ai facut sa vreau sa ma cunosc tot mai mult atunci cand sunt, sau nu, langa tine.
...
Ceva-mi spunea ca ma voi intoarce. Cu aceeasi sclipire in ochi, cu acelasi zambet pe fata, iar si iar, unde m-am simti cel mai in siguranta. Si daca viata mi-a demonstrat ca nu vei fi mereu aici sau acolo, astazi m-am simtit iubita. Azi ti-am simtit caldura mai tare ca oricand, desi nu esti al meu.
Azi mi-am regasit puterea de a ma simtii din nou bine cu mine.
E adevarat ca nu toate sunt bune si perfecte. E adevarat ca puteam fi altfel cand cineva m-a lovit acolo unde m-a dorut cel mai tare. E adevarat ca puteam schimba multe, daca imi doream catusi de putin asta. Dar din fiecare gest si fiecare particica din mine ma face sa imi doresc sa nu ma mai intorc unde am fost deja.
In seara asta m-ai intregit. M-ai lovit gentil si ai pupat rana. Am impresia ca vroiai sa ma faci puternica. Vroiai sa ma invat cu viata. Vroiai sa vad ca, desi nu totul e roz, si ceea ce conteaza de fapt e sa invatam sa mergem mai departe, ne putem simti in siguranta cand suntem doar noi. Si daca nimic nu e ceea ce pare, am invatat sau tin capul sus si locul acela liber. Pentru ca mi-ai demonstrat ca te vei intoarce iar si iar acolo unde te simti in siguranta.
Trei stari diferite. Trei etape cand ma minunez si eu de mine. Pentru ca viata mi-a dat o lovitura sub centura, si tot ea m-a ajutat sa ma ridic. Pentru ca de asta suntem facuti. Sa iubim. Sa simtim. Sa stim parasi scena cu capul sus. Sa traim momente cand inima ni se opreste pentru o secunda.
E adevarat ca in cautarea noastra spre fericire ne redefinim mereu tintele. De aceea pare ca nu ajungem niciodata la fericirea suprema. Totusi, la un moment dat am putut spune: "Da!.. Sunt fericita!"
