Ma simt prinsa ca-ntr-o valtoare. Un rau rapid, plin de cascade si vartejuri. Cu degetele infipte in colac, ma sperii, ma tin strans - ma stropeste in fata si-mi rade in nas. Iar apoi rad eu.
Pentru ca uit ca am mereu colacul acela in jurul meu. Simt ca oriunde m-as duce, ma pot tine de el.
Am realizat acum cat de mult am putut suferi de-a lungul timpului. Cat a putut fi de grea durerea, cate suferinte-am adunat, cate nopti cu pumni stransi si dureri in piept. Le-am ingropat atat de bine, incat pentru o vreme am si uitat de ele. Am uitat cat a putut sa doara, pana cand a durut iar. Atat de tare incat eram aproape sigura ca se va rupe ceva in mine. Poate ca s-a si rupt la un moment dat. Pentru ca n-am mai fost nicicand aceeasi. N-am mai simtit-o o vreme buna, iar cand a aparut, a aparut cu surorile ei de demult. Cu intrebari nescrise, cu raspunsuri spuse dupa usi inchise, cu raspunsuri de care n-am mai avut nevoie.
Si-atunci realizezi ca nu ai raspunsurile. Realizezi ca, desi ai trecut prin atatea, n-ai putea stii cum e mai bine. N-ai putea sa dai cai corecte de urmat, sfaturi cu sanse mari de reusita, povesti cu talc la sfarsit. Ca, la urma urmei, toate au contribuit cu cate ceva. Desi de multe ori ti-ai fi dorit sa o iei pe scurtatura.
De vreo 9 luni incoace am intrat intr-o alta lume. Am intrat intr-o lume in care am redefinit cam tot ce ma inconjura si ma definea. Am facut sacrificii mari si am schimbat multe. Iar apoi, seara, cand imi pun capul pe perna, nu regret nimic.
Pentru ca de aproape un an incoace am facut cunostinta cu linistea. Cu nopti in care sunt rasfatata fara sa o cer, cu dimineti in care sunt pupata, iubita. E pentru prima data cand n-am second thoughts. Cand stiu ca e el. Cand nu-mi ajunge toata iubirea din lume ca sa i-o ofer. Cand n-am avut nici macar o cearta, discutie, neintelegere. Cand i-a fost teama sa ma raneasca, si-a zis.. "Stiu ca voi regreta, dar nu pot sa te ranesc."
Simt si acum ca-mi doresc lucruri din viitor, dar e pentru prima data cand prezentul ma multumeste. Cand azi imi ajunge. Cand tot ceea ce el imi ofera e deajuns. Imi ajunge toata bucuria din lume pe care-o simt. Imi e de ajuns linistea mai presus decat toate averile din lume.
Cand il doare, pe mine ma doare mai tare. As intoarce lume asta pe dos sa-l stiu fericit si i-as aduce luna sa-l stiu sanatos.
Doua inimi.
