And she fights for her life...

E adevarat ca scriu din ce in ce mai rar. Nu imi explic de se intampla asta. Cert e ca de ceva vreme incoace caut tot mai des starile mele in cuvintele altor oameni. Imi caut cuvintele ca si cum eu nu le-as putea spune, ca si cum altcineva ar trebui sa vorbeasca in locul meu.
Am impresia ca mi-a luat cineva o parte din cuvinte, o parte din puteri, o parte din regrete si o mare parte din determinarea ce-o aveam candva. Sper doar sa-si dea seama la timp si sa mi le returneze.
Am constientizat cat de mult se schimba oamenii daca iubesc. Se schimba in mai bine, in mai putin bine pentru ei, in ingeri sau demoni.
Lucrurile se schimba, si realizez cat de multe schimbari trebuie sa fac si so that I can keep up.
Certanly, I`ve got to do more things for my own good, I`ve got to think more at myself. Cause there are full of people who forget to fight, dream, love and hope. And I`m not that kind of person. I won`t let myself get lost through ordinary life. As someone said, in clipa in care ai renuntat la lupta, ai pierdut din start tot castigul.
Voi lua fiecare zi asa cum este ea. Imi voi aminti tot timpul sa lupt pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce vreau sa devin...
Pentru ca, la o adica, da-le incolo de dezamagiri si trecut agitat. Datorita lor am ajuns aici, zambind sau nu.
And let`s not forget... restul sunt detalii.