duminică, 2 august 2009

Noi.. ieri, azi si maine..

Ascult Bryan Adams si mi-e sufletul cat lumea. Imi vin in cap momente cand eram atat de oarba si de copila, incat acuma mi se pare ca n-am fost eu. Sunt din ce in ce mai multumita ca mi-am dat seama cat de mult pretuiesc si mi-am dat seama ce merit cu adevarat. Mi-apare o lacrima in coltul ochiului cand ma gandesc ca poate nu-i drept ce ni se-ntampla, poate timpul zboara mai repede decat putem noi crede, poate e menit sa fie asa. Ma gandesc ca timpul nu mai sta in loc cum statea candva.
Ma gandesc ca poate viata merita sa fie traita visand. Si nu cred ca regret ceva din cate-au fost. Regret doar, clipele cand puteam sa fiu mai buna si n-am fost.

Vorbeam ore in sir despre restul vietii noastre, planuri si ganduri desarte..
O psiholoaga si-o scriitoare faimoasa, o iubire ascunsa si stearsa..
Fa fi totul la fel cand o s-avem 30 de ani?
Ma gandesc intr-una ca poate raman la fel, dar poate ca n-am dreptate mereu..
Realizez ca anul asta va trece si el, si nu ne vom intoarce la fel..
Hai sa mai privim odata cerul, copii sa mai fim pana mai putem..
Hai spune-mi tot ce n-ai avut curajul sa-mi spui pan-acum..
Spune-mi tot ce-n suflet ti-a fost scrum..
Caci mergem mai departe si nu putem incetinii..
Timpul nu ne-asteapta indeajuns ca sa nu mai fim copii..
Amintirile ne-apar ca niste flashback-uri mute..
Incercand parca sa ne spuna: "Du-te! Du-te!"
"Nu mai e timp de asteptat..
Ai iubit, ai fost iubit, acum timpul
Nu mai e ca in noaptea de mai
Cand stateai sub stele si totul parea un rai!"
Nu stiam de ura sau norme moderne..
Stiam decat c-avem deasupra un cer plin cu stele..
Ne aveam una pe alta cand tineam genunghii stransi la piept
Si speram sa treaca totul, speram sa nu mai fie atat de nedrept..
Stiam c-avem un Tata ce ne purta in brate
Cand toti ceilalti pareau sa ne-atace..
Te voi suna mereu sa-mi amintesti cat de copila sunt..
Te voi suna sa-mi spui ca merita sa crezi..
Voi auzi din nou glasul cel voios si scump
Iar tot ce-a fost va ramane un vis..
O farama de cantec surd.

Erai voioasa si zambeai.. Erai ce altii nu aveau curaj sa para..
Erai zambet si iubire. Si credinta mereu vie.
Esti umarul meu de sprijin si cel ce ma ridica.
Esti cea care "state" pe un nor de vise
Esti tot timpul cea puternica..
Esti cea care-ai fost aici, mereu si mereu
Si cea pe care n-o voi lasa niciodata la greu.

Niciun comentariu: