Ai avut o pereche de ochi mult prea obositi. Ai incercat, cu greu sa-ti gasesti un refugiu. Poate ca-n noaptea aceea ai incercat doar sa uiti de tot. Poate ca toate te-au peste cap mult prea tare, incat n-ai stiut cum sa reactionezi atunci cand ti-a fost bine. Te-ai uitat la ei si ai zis.. "Uite ce face bautura din om.. ". Stateai pe sezlongul ala rece si-o priveai cu niste ochi mari, reci, goi si obositi. Daca privirea putea ucide, marea era facuta scrum.
Si stii ce-i cel mai dureros? Faptul ca, eu cel putin, eram constienti ca nu avea sa mai fie nimic.
Si ies pe-o strada goala. Imi scot telefonul din buzunar, un display difuz, il bag inapoi. Imi aprind o tigara si ma opresc din gandit. Doar visez. Si ma trezesc cu niste amintiri in gand.. Cu amintirea sarutului tau pe obraz.. cu usoarele urme de parfum ce le-am simtit pe gat.. cu marea ce avea grija de noi. Desi nu puteam spune ca-s fericita, ma simteam in siguranta acolo. Desi putea sa fie altfel, ai fost un om minunat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu