Ai auzit vreodata o melodie veche cu atatea memorii legte de ea incat te`a facut sa plangi?
Si nu ti`ai dori sa te intorci in timpul in care totul era simplu si inocent?
Timpul ala cand nu stii de griji.. nu stii de responsabilitati..
Vremea aia cand nu iti pasa daca viata e sau nu roz..
Si nu`mi pare rau..
Am ajuns la un stadiu la care nu am mai fost pana acum.Am ajuns sa realizez ce inseamna "adolescenta" si ce presupune maturizarea.
Am primit tot la fel de multe lovituri sub centura, dar modul in care am trecut peste ele s`a schimbat radical.
Nu mai plec capul la prostii ce mi se pareau odinioara firesti. Nu mai plang pentru un nimeni care credeam ca imi este prieten candva.
Sunt multumita ca in timp am ajuns ce am ajuns..
Sunt multumita ca imi fac timp pentru lucrurile care conteaza. Sunt multumita ca nu am facut lucruri de care sa imi fie rusine. Sunt multumita ca am stiut sa fac lucrurile cum am simtit mereu.. si nu cum ar fi preferat cineva sa le fac.
Desi au fost momente.. si probabil inca mai sunt cand am considerat ca e mai bine sa ma prefac si sa sustin ca totul este bine doar pentru a-mi ridica capul sus..
Ma vad acum cu cafeaua langa mine.. cu tigara in mana si cu degetele prin par.. Cu mainile inca reci, dar cu soarele acela in suflet care de o vreme e din ce in ce mai puternic..
Si ma bucur pentru ca pot sa constientizez astea..
Si sper ca iti dai seama ca daca te uiti la pieptul meu, si umpic la dreapta te vezi pe tine..
Pentru ca inca mai merg cu castile in urechi pe strada..
Pentru ca lucrurile simple nu se masoara in ele insasi..
Lucrurile simple se masoara in intensitatea cu care te bucuri de ele.. si in numarul de oameni care le pretuiesc.
Si da.. pot sa zic cu mana pe inima ca ma bucur ca sunt asa cum is si nu mi`as dori sa ma schimb in nici un alt fel..
Am invatat sa ma iubesc si nu mi`as schimba viata cu a nimanui.. :)
Am invatat sa stiu ce va iesi bine si ce nu..
Si de ce imi bag capul in perna si o mana pe burta.. si simt cu tremur de sus pana jos?
De ce inchid ochii si zambesc?
De ce sunt atata de sigura ca daca m`ai avea o zi langa tine nu mi`ai mai da drumul?
Si stiu.. stiu cat de bine ne`ar putea fi.. stiu ce e cu fluturii aia mari de la tine din burtica..
De ce de cateva zile nu mai fac nimic?
De ce ma uit in gol si te vad pe tine?
Vreau ca atunci cand ma trezesc noaptea sa ai picioarele printre ale mele si si o mana in jurul meu care imi spune ca nu mi`ai da drumul in veci.
Vreau sa iti spun cand ma doare ceva sau cand sunt frustrata. Vreau sa te privesc cum dormi si sa pot sa ii multumesc lui Dumnezeu ca existi.
Vreau sa fi cel care se joaca cu mana mea cand sunt prost dispusa. Vreau sa iti spun si tie bancul cu oaia roz.
Vreau sa pot sa iti multumesc in felul meu pentru ca esti asa cum esti..
Si daca nu esti al meu.. vreau sa fi fericit.. vreau sa te stiu bine..
Vreau sa stiu ca iti e bine asa cum esti..
Dupa cum am mai zis as avea nevoie de mai multe..
As avea nevoie de tine in alt fel..
Dar fericirea e acolo si fara sa ating pragul necesitatii..
Sunt fericita ca existi si ca imi faci zilele mai frumoase..
Multumesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu