2022

 Celui care m-a tinut de mana in 2022.

Celui care s-a asigurat ca nu ma opresc. Care, tinandu-ma de mana, m-a tras dupa el. Care a avut rabdare si intelegere mereu. Care n-a criticat, n-a obosit (nici macar cand abia se mai tinea pe picioare), nu s-a plans vreodata. In fata caruia imi vedeam gafele, dar care nu m-a facut vreodata sa ma simt prost pentru ele. 

Iti multumesc pentru rabdare si ajutor. Pentru intelegere neconditionata, pentru iubire fara margini, suport si daruire. Iti multumesc pentru ca mi-ai fost iubit si amant. Confident si prieten. Singurul care a contat. 

Pentru noptile lungi si zilele grele. Pentru "ce mai paci?". Pentru "te iubesc pana la eloliene". Pahare de vin si tigari fumate in balcoane. Pentru restul care vor urma. Pentru bucuria de a te avea. De a ma mandri cu tine si de a te urma pana la sfarsitul lumii. 

"Rămân aici, la poarta primelor săruturi

Rămân aici, unde am topit stângaci primul ghețar

Și mă gândesc cum dintrе tot ce-am strâns în brațe

Numai iubirea ta ardеa în roșu nuclear"

Ceilalti, au devenit ceilati. Toti ceilalti. Putini, dar buni. Tu, dragul meu, ai rupt bariere si mi-ai fost stanca atunci cand imi fugea pamantul de sub picioare. Ai ramas aici, cu cea mai calda inima din lume. Cu cele mai bune intentii si cea mai frumoasa iubire din cate mi-a fost dat sa vad sau simt. Pentru toate astea, iti multumesc. 

Singurului care a contat vreodata, bunului meu prieten, iubitului meu drag