joi, 24 octombrie 2019

HEart full of silent fears

Prosteste-ma, iti spun. Prosteste-ma si spune-mi mincini pe care sa le cred cu zambetul pana la urechi. Spune-mi ce-ti trece prin cap sau nu. Nu-mi spune decat ce crezi ca voi lua de bun. Spune-mi in ce feluri vrei tu sa-mi spui. La un pahar de vin acru, fumand o tigara sau in pat in timp ce-mi tii mana pe umar. Pacaleste-mi urechile si ochii cum n-a facut-o nimeni pana acum. Fa-ma sa te cred in timp ce nici tu nu crezi ce spui. Fa-ma sa fiu iar naiva si inocenta. Sa ma uit cu ochii deschisi larg la tine si sa-ti sorb cuvintele din gura.
Fii ce n-a reusit nici unul dintre cei ce mi-au trecut prin viata, inima, pat sau casa. Fii tu cel care stie. Fii tu cel care imi simte simtirile inainte ca eu sa le simt. Du-ma acolo unde eu nu mai stiu. Du-ma acolo unde nu-ti pot citi literele de pe buze, acolo unde nu stiu ce-ti spune sufletul, acolo unde habar nu am ce frici ai. Du-ma, iti spun.

V-am citit mereu. Cateodata, in prostia mea, ma bucuram ca pot face asta. Atunci cand voi n-ati avut cuvinte, eu stiam ce ganditi. Stiam cat va e de frica. Stiam cat de nesiguri sunteti. Simteam cat de mult va concentrati sa pareti puternici. Simteam cat de fragili sunteti atunci cand incercati sa scoateti in evidenta altceva.

Cum puteam sa zambesc. Si eram mandra, in sinea mea. Pentru ca eu mereu am stiut. Orice a fost, eu am simtit.

Urasc jumatatile de masura la fel cum urasc masinile albe si ultimele haine din cosul de rufe. Ma obosesc copilariile precum ma oboseste un om prost. Cat de fututi pot fi oamenii. Vor, dar nu de tot. Dau, dar mai pastreaza putin. Ar sari, dar se tem. Cum zicea boss. "Salasluiesc in noi cirezi de dihanii. Ce bine ca le dam drumul pe rand". Eu le-am pus mereu pe toate in fata. De la inceput. Ca sa stim cu ce avem de-a face. Pentru ca asa mi s-a parut mereu corect.
Acum, dupa atata timp, sunt lucruri pe care nu le mai accept. Acum, vad cu alti ochi totul. Acum stiu cum se inclina balanta si plec inainte sa cada dracului de pe masa.

Cer multe si ofer si mai multe. Am pretentii mari si sunt critica. Bag de vina si apar in siuatii mai putin placute. Pe de alta parte, te iau in brate atunci cand te astepti sa plec. Inteleg  mai mult decat pot altii sa conceapa si raman acolo atunci cand ai nevoie de mine.

Stii cum e? Ori inveti sa ma prostesti, ori pui toate cartile pe fata. Sau pleci.
Vreau totul sau nimic, intelegi? Vreau sa-mi spui si cel mai ascuns gand al tau si vreau sa sa stii care-ti sunt limitele. Sa stii ca voi intelege mereu, atata timp cat esti sincer. Ca te voi ajuta mereu atata timp cat nu vei indrepta vreodata armele spre mine. Ca te voi rasfata mereu, atata timp cat iti voi veni in gand. Ca voi avea mereu grija de tine, atata timp cat imi vei da ce am nevoie. Te voi iubi mereu atata timp cat nu vei pleca niciodata.

Nu pleca si tu. Invata dracului din mers si adapteaza-te la tot ce ne asteapta. Tine-ma de mana si nu-mi da drumul. Daca crezi ca nu poti face asta, da-mi drumul acum.

"Well eyes tell a thousand tales
Chasing my own one around
Coffin with a thousand nails
And we hammer this last one down"

Niciun comentariu: