Ma plimb pe o strada intunecata..Nici un om.. nici o silueta in departare..
Tot ce simt acum e frigul.. si frica..
Mi`e frica de singuratate.. mi`e frica de mine singura..
Luna e deasupra mea.. ca de obicei..
Stelele.. si ele.. Nu mai sunt la fel..
Nici eu nu mai sunt aceeasi..
Fiecare zi ma schimba si schimbarea doare..
Sunt ca si o cutie in calea tuturor..
Unii ma baga in seama.. dar isi continua drumul..
Altii ma muta dintr`o parte in alta..
Altii dau cu piciorul in mine ca si cum nu m`ar durea..
Sunt o simpla cutie.. si ce?!!
Tot doare..
Invat zi de zi sa ma tarasc printre picioarele voastre..
Chiar de pare ca raman pe loc, eu inaintez..
Devin mai puternica..
Cartonul e mult mai tare.. si ce e inauntru..
Hmm.. inca doare..
Am invatat sa ma bucur de fiecare data cand o raza de soare ajunge la mine.
Am invatat sa simt caldura prin carton.
Am invatat sa cred ca e acolo.. chiar de nu o vedeam;
Stiu ca TU esti undeva in lumea asta..
Stiu ca vei putea sa imi scoti sufletul din carton si sa ii faci un invelis din iubire.
Candva.. intr`o zii.. te voi auzi.. si vei sti unde ma poti gasi..
Cand vei veni iti vei da seama cat de mult pot iubi..
Pana atunci o sa ma multumesc cu fiecare om care deschide cutia..
Chiar daca o face doar din curiozitate..
Unii ma tin minte.. si mai vin din cand in cand sa vada daca mai exist..
Pentru altii raman o simpla cutie..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu