joi, 11 decembrie 2025

Numb

 Caut cuvinte in alta parte. Caut cuvinte potrivite sa-mi descrie starea, sa-mi descrie gandurile, de parca pe ale mele le-am pierdut pe undeva pe drumuri. 

Afara e frig, vreme umeda care parca trece prin tine. 


". E frig afara, tigarile alearga tutunul din ele si se consuma de la un capat la celalalt, cautand filtrul asa cum eu cautam candva inceputuri. Purtandu-ma de parca totul se sfarsise si nu mai aveam nimic altceva de facut decat sa desfac cate un inceput, cu melodii dense in urechi si multa teama plus furie in palme. Sunt bine, sa stii. Zilele se aseaza comod in spatele meu, in coate, cartilaje si pori. Se aseaza, se intind, isi musca buza de jos si zambesc. Ele ma stiu cel mai bine, eu le iubesc tacut si plin de glume, inclinari, ajustari, recunostinta, mult „Save”, destul „Play” si aproape deloc „Rec”. Partea cu „Rec”…la vremea ei."


"Sunt bine sa stii, nici ok, nici great, nici marfa. Bine este suficient si daca n-am fi sinceri cu noi insine legat de simplele stari de bine, ne-am trezi cu totii mincinosi fara intentie, ascunzand cuvinte sub limba si scenarii ideale sub cerul gurii. "

Dupa ce atata vreme am cautat un rost, inchisa in mine, acum simt nevoia sa ma eliberez. Simt nevoia sa plang, sa plang pana nu mai am lacrimi, sa merg sa-l imbratisez si sa-i spun cat mie de dor, cat mi-e de dor. 

Puiule drag, cat mi-e de dor de noi. Cat mi-e de dor de povesti relaxate langa un pahar de vin, de cat de mult radeam impreuna, de bucurie in suflet si dorinte implinite. 


joi, 10 iulie 2025

Lay with me tonight

 Amorteala. Dorinta de a plange. Muuult. Sa poti scoate tot afara, umerii sa ti se elibereze iar mintea sa nu mai simta atatea poveri. 

4 dupamasa, in sala de așteptare la dermatologie. Vreme nehotarata, minte usor pierduta. 

Am aflat dupa mai bine de jumate de an de ce imi era atat de greu. Si nu-i genul de veste care sa te elibereaze. Iti aduce altele, mai incurcate. Am fost mereu salvatorul tuturor. Nu-ti fa griji, Maria rezolva. Ajut eu. Stiu eu, iar daca nu stiu, aflu, invat. Mă trezesc înconjurata de oameni care ma solicita, ma bag in lucruri care ma secatuiesc si nu-mi ramane strop pentru cine ar trebui. Doar asta am stiut mereu sa fac. Sa lupt, sa ma zbat. Sa salvez, fara sa ma gândesc daca mie are cine sa-mi intinda o mana. 

Nu stiu cum sa mai las din poveri si sa fac loc la putina liniste. Vreau odihna, vreau protectie si putere. 

Mi-e dor de mana lui intr-a mea, un balcon cu vedere spre strada si un prosop pe nisip. 

Puteam sa pariez pe tine, stii? Nu doar ca puteam, am si facut asta. 

Iar acum? Acum parte din mine e bucati, nu stiu ce sa cred si incotro sa o iau. 

Doare, mi-e greu, simt ca n-am timp sa zabovesc, I have to go on. 

sâmbătă, 8 februarie 2025

Parfum

 Un nenorocit de parfum ma da peste cap complet. Da cu mine de toti peretii si ma intoarce pe toate partile. Cum dracului dai reset? Cum reconstruiesti fara sa tii cont ca esti printre daramaturi?

Mi-e al deacului de dor sa simt maini pe coapse. Mi-e dor sa simt par de pe piept umed, mi-e dor de un dans in bucatarie sau de un sarut ca la carte. 

Cum faci distanta sa nu mai fie distanta si de unde iti iei combustibil pentru un drum atat de lung?